Pregatirea reproducerii pestilor de acvariu
Aceasta incepe cu selectarea unui mascul si a unei femele compatibili si fara defecte fizice. De asemenea, nu trebuie ca aiba deficiente de colorit care s-ar putea transmite la pui, trebuie sa fie maturi si cu o conditie fizica optima. In cazul majoritatii pestilor ovipari selectarea se poate face de catre acvariofil; totusi, Cichlizii isi aleg singuri perechea.
Diferentierea sexelor poate fi destul de dificila la ovipari. Exista diferente fizice, dar pentru a le detecta este necesar un ochi antrenat. Masculii sunt de obicei mai supli, au culori mai stralucitoare si inotatoare mai lungi decat partenerele lor. Femelele sunt mai robuste privite de sus, datorita icrelor.
Unii masculi (de exemplu Carassus) dezvolta niste bubite albe pe exteriorul branhiilor si pe cap in perioada reproducerii, in timp ce alte specii isi schimba culoarea. De asemenea, si observarea comportamentului pestilor poate da indicii, desi in unele cazuri singura solutie poate fi pur si simplu asteptarea pana cand pestii incep sa se cupleze singuri.
Zona marcata este de urmarit la o femela de vivipari. Observati si "corpolenta" femelei de sus.
Diferentierea la vivipari este usoara. Mai mult, profilul femelei gravide se mareste, zona din jurul orificiului genital se intuneca la culoare, iar spre sfarsitul gestatiei devine mai robusta.
Pentru o inmultire optima, se poate apela la metode de conditionare a pestilor, mai ales la cei ovipari. Astfel, pesti pot fi hraniti cu hrana calitativa, mai ales hrana vie. Perechea potentiala se poate separa cu doua saptamani inainte de depunere.
Separarea poate avea loc in acvariul de reproducere, cei doi pesti fiind despartiti de un geam transparent. Cateodata aceasta metoda devanseaza momentul depunerii. Cand pereche este pregatita, se indeparteaza geamul.
Cu speciile care-si selecteaza singure partenerii aceasta separare nu este necesara. In loc de asta, inaintea transferarii in acvariul de reproducere, se observa o perioda de timp grupul din care se intentioneaza selectarea partenerilor pentru a vedea daca anumiti pesti manifesta interes unul pentru celalalt.
Bazinul de reproducere
Desi inmultirea are loc si in acvariul principal, cel mai bine este sa se instaleze un acvariu special. Pestii prefera intimitatea, icrele supravietuiesc mai usor si un acvariu mic este, in general, mai usor de controlat.
Acvariul trebuie amenajat inaintea depunerii, pentru a asigura conditiile optime.
Metoda de filtrare trebuie aleasa cu grija. Nu trebuie ca fluxul sa fie puternic, pentru ca icrele sa nu fie absorbite de filtru. Un filtru simplu cu burete este cel mai bun. Pe masura ce larvele cresc, se pot amplasa filtre interne.
Acelasi lucru este valabil si pentru aerare: daca este prea puternica, fluxul va lovi icrele. O aerare usoara de la o piatra de aer este ideala. Totusi, pe masura ce pestii cresc, aerarea poste fi crescuta gradual.
In ceea ce priveste temperatura apei, trebuie sa poata fi variata deoarece pestii sunt stimulati de o usoara crestere a temperaturii. Initial trebuie ca temperatura apei sa fie egala cu cea din bazinul principal, ca apoi, odata introdusi pestii, sa fie ridicata incetul cu incetul.
Daca sunt necesare plante, acestea pot fi plantate intr-un recipient cu pietris; in bazin nu este necesar nici un fel de substrat.
Desi acvariul principal trebuie situat astfel incat sa evite lumina directa a soarelui, bazinul de reproducere trebuie sa beneficieze de putin soare de dimineata (se spune ca stimuleaza inmultirea).
Ingrijirea si hranirea puilor
La toti puii, primele zile sunt critice. Daca incep sa se hraneasca, atunci au sanse bune de supravietuire. Totusi, acvaristul nu trebuie sa se astepte ca toti sa supravietuiasca.
Hrana este asigurata de nauplius si de galbenus de ou (mai amanuntit la capitolul Hrana). Daca este lasata lumina tot timpul, alevinii vor fi activi si se vor hrani constant, deci vor creste mai repede. Totusi, lumina nu trebuie sa fie puternica.
In ceea ce priveste progenitura viviparilor, aceasta trebuie separata cat mai curand posibil (in cazul in care se urmareste un program de selectie). Daca sunt indoieli cu privire la sexul unor exemplare, acestea trebuie introduse in bazinul masculilor, unde nu se vor reproduce chiar daca sunt femele.
Puii de Gourami sunt sensibili la curent, de aceea se recomanda plasarea unui prosop peste capac.
Pestii pot fi introdusi in bazinul principal cand sunt deja prea mari pentru a fi mancati.
Daca se incearca reproducerea unor specii dificile, ar fi bine sa se inregistreze fazele si amanuntele procesului. In caz de succes, orice detaliu este important pentru repetarea reproducerii.
